Sfinxul si Babele

În jurul Sfinxului din Bucegi şi al Babelor s-au ţesut legende şi s-au învârtit zeci de teorii mitologice, năstruşnice ori doar amuzante. Unii afirmă că n-ar fi naturale, ci modelate cu har şi interes de mâna omului, alţii că „pietrele“ din vârf de munte emană energii pozitive nemaiîntâlnite care au apărat ţara de duşmani, iar cei mai „originali“ spun că sunt – fără nicio îndoială – urme ale unei civilizaţii extraterestre.

…După o călătorie cu telecabina peste râpe, capre negre şi cascade, Sfinxul este pentru călători un motiv de popas odihnitor, dar şi spectaculos prin formă şi aşezare – pe coama muntelui. Prilej pentru unii să facă poze, pentru alţii să încalece „minunea“ printr-un soi de microalpinism de prost-gust, iar pentru restul de enervare corectă: „Cum să fiu mulţumit cu ce se întâmplă aici, când îi vezi pe toţi că vor să se urce pe Sfinx. Astea-s monumente, obiective turistice care trebuie păstrate cu grijă pentru că sunt formate din rocă sedimentară, nu foarte dură. Cum să vii să te urci pe ele? Sunt daruri pe pământ românesc, simboluri naţionale. Deci are sens să vin mai des ca să văd mizeria din jur?“, se revoltă Valentin Ebraş, venit din Deva prentru o excursie în Bucegi.

…In afară de cele mai cunoscute figuri sculptate în piatră de natură, Sfinxul şi Babele, se mai află în Bucegi şi alte figuri antropozoomorfe uriaşe. Mai puţin cunoscute, dar vizibile pentru căutători sunt „ciupercile“, „broaştele“, „şerpii“ sau „troienele“. Acestea au formă de arsuri eliptice, cercuri stranii pe care nu creşte nimic şi chiar uriaşe „cariere“. Toponimia locurilor aproape şi mai misterioasă decât forma stâncilor: Oboarele, Nucet, Blana, Vârful cu Dor, Lăptici, Furnica, Piatra Arsă, Jepii, Cocora, Obârşia, Doamnele sau Găvanele sunt doar câteva exemple de denumiri ce induc misticismul care a apărut încă de la descoperirea acestor forme.

sursa: Evenimentul zilei

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *