Gheorghe Spacu

Gheorghe Spacu s-a nascut la 5 decembrie 1883 in Iași , a fost un chimist român, membru titular al Academiei Române din 1936.În 1906 s-a licențiat la facultatea de Științe a Universității din Iași. După specializări la Viena și Berlin, Spacu revine în țară, unde a avut o prodigioasă carieră didactică la Universitățile din Iași, Cluj și București.

În anul 1916 a obținut titlul de doctor în chimie cu mențiunea „cu distincție” pentru lucrarea „Combinații complexe de fier-Feramine”

  Gheorghe Spacu a făcut cercetări fundamentale în domeniul combinațiilor complexe, a stabilit structura unor combinatii anorganice din grupa sărurilor duble, a sintetizat noi clase de combinații complexe, a elaborat metode analitice pentru determinarea cuprului, zincului, mercurului, nichelului, cobaltului, bismutului, argintului, etc.

„Această ramură a ştiinţelor naturii, chimia — scria Gheorghe Spacu —, are un cîmp de investigaţii nemărginit, iar cunoştinţele teoretice şi practice care se obţin pot avea consecinţe nebănuite.”

     In urma savantului a rămas o operă de o amploare uluitoare. E destul să arătăm că a elaborat nu mai puţin de 125 metode analitice noi, aplicate în laboratoarele de pretutindeni, iar numărul substanţelor chimice complexe, necunoscute anterior şi pe care le-a sintetizat, trece de o mie. Numele său a fost dat unor reactivi chimici şi unor reacţii chimice, menţionate nu numai în tratate şi manuale, dar chiar şi în standarde româneşti şi străine.

Principalul merit al acestui mare om de ştiinţă a fost rolul său creator în domeniul chimiei combinaţiilor complexe (chimia coordinativă), fiind pe drept cuvînt considerat o autoritate de nivel mondial, descoperitorul unor întregi clase de combinaţii complexe. Dacă de exemplu înaintea lui abia erau cunoscute cîteva tipuri de amine complexe ale magneziului, Spacu a reuşit să sintetizeze 26 astfel de substanţe — iar în total a obţinut 148 amine noi. A mai dovedit că sărurile duble sînt în stare solidă combinaţii complexe, a descoperit selenocianaminele şi a demonstrat existenţa amoniacaţilor dubli. A mai studiat, cu rezultate substanţiale, feramineie şi oxalaţii complecşi.

Maestru al chimiei analitice, a creat noi metode pentru identificarea şi dozarea unor ioni, a unor substanţe organice, a radicalilor acizi, a elementelor metalice (este, de pildă, cunoscută metoda lui Spacu pentru identificarea cuprului în minereurile de plumb). Terminologia ştiinţifică internaţională îi consemnează numele prin „reacţia Spacu”, „reactivul Spacu” etc, curent utilizate în laboratoarele din toată lumea. Valoarea practică a proceselor elaborate de el şi-a găsit expresia şi în includerea metodelor analitice elaborate în standarde româneşti şi străine.

In ultimul deceniu al vieţii sale, a creat, corespunzător nevoilor economiei româneşti în rapidă expansiune, procedee noi pentru fabricarea din gips indigen a acidului sulfuric, foarte necesar industriei, pentru producerea oxidului de magneziu. Alte procedee au fost destinate extragerii arsenului din minereuri şi prelucrări superioare a gazelor naturale, pe baza unor metode de înaltă eficienţă. „Marele număr de elevi care îi continuă opera didactică şi ştiinţifică — scrie despre el biograful său, A. S. Banciu —, prestigiul pe care şi l-a făcut în ştiinţa românească şi universală, fabricile şi uzinele care aplică procedeele iniţiate de el pentru analiza atîtor substanţe utile economiei naţionale, vor perpetua pentru multă vreme numele şi exemplul lui Gheorghe Spacu, profesorul şi savantul slujitor devotat al patriei sale.”

Acest bărbat ,,arătos şi plăcut”, cum îl descria colegul său clujean, chimistul Dan Rădulesca, da o sănătate robustă, plin de optimism şi de o ironie fină, era în acelaşi timp multilateral în preocupările sale.Gheorghe Spacu s-a stins din viata la 23 iulie 1955, București, lasand in urma sa un mare plus pentru Romania.

sursa:www.wikipedia.org ;  www.art-zone.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *