Lazar Edeleanu

Lazar Edeleanu este unul dintre chimistii de seama care a pus bazele scolii de chimie romanesti alaturi de Petru Poni si Constantin Istrati,autor al procesului de rafinare selectivă a fracțiunilor de petrol pe baza solubilității specifice a diverselor clase de hidrocarburi în dioxid de sulf lichid. Principalele direcții de cercetare au fost în domeniile derivaților acidului fenilmetacrilic si fenilizobutiric, acizilor nesaturați din seria aromatică, acțiunii clorurii de sulf asupra anilinei, acțiunii cloratului asupra oxiacizilor, sintetizării fenilizopropilaminei (benzedrinei), chimiei rafinării și chimizării petrolului.

S-a nascut la 1 septembrie 1861, tatal sau Saie Edeleanu fiind muncitor strungar. Urmeaza cursurile liceului Sf. Sava si sustine examentul de bacalaureat in 1882. In 1883 devine student al Universitatii din Berlin, unde studiaza chimia. In 1887 sustine doctoratul in chimie cu profesorul Hoffman. Dupa o scurta activitate la Royal Artillery College (Anglia), Lazar Edeleanu revine in tara ca sef de lucrari la Universitatea Bucuresti si apoi sef al laboratorului de chimie la Institutul Geologic si director al Rafinariei Vega.

Preocuparile sale se indreapta spre chimia organica sintetica si studiul petrolului, recunoscand importanta acestuia pentru dezvoltarea viitoare a economiei nationale. In anul 1908 descopera procedeul de rafinare a petrolului cu bioxid de sulf lichid, primul procedeu de prelucrare a petrolului cu solventi selectivi, descoperire de importanta mondiala care ii poarta numele. Acesta este procedeul de baza in fabricarea uleiurilor superioare, fabricarea hidrocarburilor aromatice usoare direct din benzina sau produsi rezultati la cataliza cu metale rare.

Prin procedeul Edeleanu s-au folosit alte chimicale in locul clasicului acid sulfuric. Se obtinea astfel separarea hidrocarburilor componente din titei fara modificarea lor chimica.

Pentru ca procedeul sau nu-si gaseste aplicabilitate in tara, pleaca in 1910 in Germania unde lucreaza ca director al societatii „Algemeine Gesellschaft fur Chemische Industrie”. Aflat in strainatate este preocupat de dezvoltarea industriei petroliere romanesti. El considera ca ramanerea in urma in prelucrarea titeiului se datoreaza lipsei de personal calificat in conducerea rafinariilor si instalatiilor. Pentru iesirea din impas, propune pregatirea personalului si crearea unor laboratoare de cercetare pe langa rafinarii, in cadrul carora sa se efectueze studii amanuntite asupra titeiului si derivatelor sale.

In 1900, doctor Lazar Edeleanu facea parte din delegatia romana la Congresul International al Petrolului. De altfel in perioada 1900-1910 este reprezentantul Romaniei la congresele mondiale de la Paris (1900), Liege (1905), Bucuresti (1907) si Londra (1909).

In 1902 se creeaza Asociatia Exploatatorilor de Petrol, cu scopul de a apara interesele comune ale exploatatorilor de petrol chiar si atunci cand un singur membru al asociatiei va suferi vreun neajuns. Asociatia creeaza o comisie stiintifica compusa din trei membri: L Mrazec, C.R.Mircea si L. Edeleanu.

In 1910 devine membru de onoare al Societatii de Stiinte Naturale din Moscova.

In perioada 1908-1914 alaturi de doctor Mrazec si ing, G. Gane face parte din Comisia Internationala pentru unificarea metodelor de analiza a titeiului si derivatelor obtinute din prelucrarea lor.

Prima instalatie industriala de rafinare dupa procedeul Edeleanu a fost construita la Rouen (Franta) in 1911, urmata de o instalatie cu capacitate de 27 t/zi la rafinaria Vega.

In 1925 se construieste o instalatie dupa procedeul sau in S.U.A. la rafinaria Avon (California).

Ca urmare a extinderii procedeului Edeleanu in America, la New York se infiinteaza filiala „Edeleanu Corporation”.

In 1960, procedeul Edeleanu se aplica in peste 80 instalatii din lume pe langa care functionau laboratoare speciale de cercetare.

In tara reuseste sa-si aplice ideile in buna parte ca director al Rafinariei Vega. Reprezentantul concernului german care construia Rafinaria Vega, doctor Georg Solmssen il intalneste pe Lazar Edeleanu in 1900. Despre aceasta intalnire, doctor Solmssen relateaza: ,,eram amandoi tineri pe atunci si am fost impresionat de perspectivele prezentate de dr. Edeleanu. De aceea am luat hotararea de a face tot posibilul pentru a realiza ideile sale. In acest scop l-am angajat ca director al Rafinariei Vega din Ploiesti, pe atunci in constructie sub supravegherea mea (din partea concernului german tutelat de Deutsche Bank)”.

O alta descoperire importanta a doctorului Edeleanu este benzidrina, medicament cu actiune stimulativa pentru sitemul nervos. Activitatea sa se concretizeaza iun cateva lucrari stiintifice cum sunt: ,,Industria Petrolului din Romania”, ,,Chimia petrolului roman”, ,,Cercetari stiintifice in industria petrolului”, ,,Tehnologia petrolului in prezent si viitor”.

In 1932 se intoarce in tara „sa caute linistea amurgului unei vieti inchinate stiintei si progresului tehnic”- spunea profesor Mrazec.

La 7 noiembrie 1932 i se decerneaza la Londra medalia Redwood pentru contributia in domeniul chimiei. Cu aceasta ocazie, doctor Dunstan, fost presedinte al Institution of Petroleum Tehnologists tine un discurs in care afirma: ,,Domnul Edeleanu este inainte de toate un mare chimist cu nimic mai prejos ca Davy si Faraday. In al doilea rand, doctorul Edeleanu este un mare tehnolog, care a stiut sa aplice principii pur stiintifice la dezvoltarea unui mare proces industrial. Dar, mai presus de toat, este un om pe care suntem mandri a-l onora”.

Coplesit de evolutia vietii politice internationale, fara sa inteleaga sensul celui de-al doilea razboi mondial, moare la 7 aprilie 1941 la Bucuresti.

Raman memorabile Cuvintele profesorului Mrazec care publica un articol in Monitorul Petrolului la moartea eminentului cercetator: ,,Cu distinsul Lazar Edeleanu dispare un om si un caracter, o podoaba a stiintei romane, pilda de munca neobosita si inteleapta inchinata cautarii adevarului si progresului in stiinta”.

sursa:www.edeleanu.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *