Gogu Constantinescu

Fiul unui mare profesor de matematică şi iubitor de muzică şi al unei mame de origină alsaciană, refugiată la Timişoara, Gogu Constantinescu s-a născut la Craiova, la 4 octombrie 1881. Bunicul din partea mamei era inginer. De la aceştia, tânărul a moştenit talentul pentru matematică, muzică şi inginerie. Pe toată durata copilăriei şi a adolescenţei, s-a dovedit un spirit extrem de inventiv, abil şi precoce. În vremea liceului, şi-a transformat camera într-un adevărat laborator pentru experimente fizico-chimice.

Astfel, aici au prins viaţă o lampă electrică cu mercur, acumulatori şi baterii, diverse motoare. Tot în perioada adolescenţei a conceput un calculator, bazat pe un sistem mecanic, care putea realiza calcule cu până la 30 de cifre. Câteva rotiţe se învârteau în jurul unei manivele. Ideea de la care a pornit era…să-şi ajute sora să se se descurce mai bine la matematică.

 

Fondarea unei noi ştiinţe: sonicitatea

O preocupare specială a inventatorului Constantinescu au fost vibraţiile şi efectele acestora. Vibraţiile locomotivelor pe calea ferată, vibraţiile diferitelor maşini şi structuri erau nedorite, iar tehnicienii căutau să le elimine.

Soluţia pe care o propunea românul provenea din pasiunea acestuia pentru…muzică. cum el cânta la pian încă de la vârsta de 5 ani, a simţit efectul benefic al vibraţiilor armonioase ale muzicii asupra organismului şi psihicului uman. Constantinescu s-a gândit să transpună muzica în formule matematice. Aceasta înseamnă că, indiferent de forma de comunicare aleasă şi de limbajul folosit, există o cheie universală care le dezleagă. Un limbaj universal e tocmai una din dorinţele de comunicare ale umanităţii, dorinţă care a traversat secolele din vremurile mitologice.

Muzicienii şi fizicienii aveau o viziune diferită asupra acusticii şi armoniei. Inginerul Constantinescu a unificat această viziune într-o nouă ştiinţă – sonicitatea, demonstrând că sunetele pot transmite energie după legi similare cu cele ale electricităţii. Aplicaţiile sonicităţii sunt multiple (transporturi, industria energetică, foraje petroliere, medicină) şi, la aproape 100 de ani de la fondarea teoriei, putem spune că sunt insuficient exploatate.

…Era în plin război (1915). Trupele aliate sufereau numeroase înfrângeri în aer, deoarece nemţii foloseau un sistem nou de tragere printre elicele avionului. Eforturile aliaţilor de a găsi un alt sistem de tragere sincronizată s-au dovedit sortite eşecului, fiind supuse dezavantajelor mecanicii: deformări generate de variaţiile de temperatura, lungimea ţevii necorespunzătoare cu modelele de avioane etc. Era nevoie de un sistem hidraulic. Salvarea aliaţilor avea să vină tocmai de la “românul nebun” şi aplicaţiile sonicităţii. Dar nici în această situaţie de urgenţă, teoria sa nu a fost înţeleasă şi autorul ei nu a fost sprijinit în mod oficial. Totul s-a derulat în baza sprijinului acordat de către maiorul Calley, unul din membrii de conducere ai Comitetului Regal, care din acest motiv…a fost silit să demisioneze.

În august 1916 s-au realizat primele teste cu un avion echipat cu ceea ce avea să devină Constantinesco Fire Control Gear sau “C.C. Gear”. Succesul şi superioritatea faţă de sitemul utilizat de aviaţia germană s-a bucurat în sfârşit şi de recunoaşterea oficială, astfel că, până la sfârşitul războiului, peste 50.000 aparate de zbor americane si britanice au fost dotate cu astfel de sisteme.

În martie 1920, vice-amiralul de aviaţie John Maitland recunoştea în Times meritul uriaş al românului în recâştigarea supremaţiei aeriene a Aliaţilor.

Principiile, terminologia şi formulele necesare pentru construcţia dispozitivelor sonice sunt cuprinse în lucrarea “Teoria Sonicităţii“. Primul volum apare în numai 150 de exemplare clasate ca “secrete”. Chiar şi astăzi, această carte este foarte greu de procurat. Abia în 1922 Comisia Regală pentru premierea invenţiilor a luat în calcul şi plata serviciilor sale, oferindu-i 90.000 £ (din care se va plăti impozit), bani pe care-i va împărţi cu partenerul său Walter Haddon.

…La vârsta de 80 de ani se reîntoarce în ţară, unde primeşte titlul de Doctor Honoris Causa în inginerie din partea Institutului Politehnic Bucureşti. În 1964 revine în Anglia unde, în anul următor se stinge din viaţă la vârsta de 84 ani. Este îngropat în Lowick, la sud de lacul Coniston.

George Constantinescu a lăsat în urma lui 133 de brevete şi multe alte invenţii nepublicate. A fost poate prea rapid şi surprinzător pentru timpul său.

Inginerul Constantinescu a fost numit de către revista engleză The Graphic unul din cei 17 titani ai lumii care au revoluţionat ştiinţa, aşezându-l alături de Einstein, Marconi, Edison sau Lister.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *